Nutrienti care se folosesc in hrana porumbeilor
Cunoscand necesarul organismului unui porumbel in principii nutritive,in substante minerale si vitamine,este util sa se stie cum trebuie alcatuita o ratie de hrana pentru a raspunde cat mai complet unui organism in crestere si dezvoltare sau al unui organism care sa fie capabil sa produca energia necesara zborurilor etc.
In principiu,o ratie bine echilibrata trebuie sa cuprinda 45-50% graunte de cereale(porumb,orz,ovaz,grau,secara,etc..)7-8-10% seminte de oleaginoase (floarea-soarelui,canepa,rapita etc..)
Stabilirea ratiei si alegerea grauntelor celor mai potrivite se fac cu mult discernamant ,cerand o buna cunostere a nevoilor organismului in perioada data.In functie de scop,de sezon,se pot da mai multe cereale sau dimpotriva acestea se reduc; se mareste cantitatea de leguminoase ,la nevoie se adauga oleaginoase s.a.m.d
CEREALE
In alcatuirea unei ratii pentru porumbei ,vor intra in mai mare proportie grauntele de cereale.Acestea au cam 70% hidrati de carbon(glucide),8-12% substante proteice so 2-8% lipide,putine substante minerale(1,5-4%) si cantitati apreciabile de vitamine E si B,insa sunt sarace in carotene(pro-vitamina A),cu exceptia porumbului galben ,care e ceva mai bogat.
GRÂUL
Este cautat de porumbei,dar trebuie dat cu multa chibzuinta,pentru ca fiind bogat in hidrati de carbon,favorizeaza ingrasarea si sterilitatea masculilor.
PORUMBUL
De asemenea este cereala apreciata ,este un furaj cu putere energetica mare ,fiind bogat in proteine si glucide;avand si o cantitate oarecare de carotene,mareste pofta de mancare si ridica digestibilitatea ratiei.De preferat este sa se dea porumbeilor porumb cu bobul mic.Porumbul are valoare calorica mare , administrat in cantitati mari duce la ingrasare.
OVAZUL
Desi nu le place porumbeilor este un furaj bogat in feruginoase ,se asimileaza usor si contribuie la formarea unor pene de calitate ,netede si unsuroase.Este bine ca ovazul sa se dea in hrana porumbeilor in special iarna,adica in perioada de asteptare a viitorului sezon sportiv;el ajuta ca zburatoarele sa fie usoare dar cu muschi tari.In acelasi timp ,este un tonifiant al sangelui si al sistemului nervos.Are insa un usor effect de franare a ouatului la porumbei;asadar in perioada ouatului ar fi bines a fie redus.
ORZUL
Se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor obositi dupa concursuri ,dupa gonire la cuib etc. Amestecul de orz si ovaz constituie o hrana foarte buna pentru lunile ianuarie si februarie .Este bine sa nu se dea in hrana tineretului deoarece varfurile ascutite ale boabelor pot produce raniri pe traiectul digestiv.
Grauntele decorticate de ovaz si orz ,se recomanda sa se administreze pentru actiunea lor linistitoare ,pentru neutralizarea efectului produs de unele seminte excitante.Orzul, mai ales ,are actiune calmanta asupra stomacului si este eficace in oprirea fermentatiilor intestinale ,in combaterea diareei.
SECARĂ
Are valoare nutritiva ceva mai redusa decat graul sau porumbul ,dar nu prea este pe placul porumbeilor.
LEGUMINOASE
Boabele de leguminoase sunt bogate mai ales in substante proteice (22-40%) dar au grasimi putine (1-5%); au mai multe minerale decat cerealele,fiind bogate mai ales in saruri de fosfor si calciu;ele contin cantitati mai mari decat cerealele vitamine din grupa B, in special vitamina B1,dar mai putin carotene.
MAZAREA
Contine 22-26% proteina,50-52% substante neazotate,1-2% lipide si 4-5% celuloza.Avand digestibilitate ridicata ,ea poate sa intre in ratie in proportie de 15-20%, iar in amestec cu borceagul pana la 50-54% .Fiind bogata in substante minerale ea are,alaturi de porumb ,actiune favorabila asupra dezvoltarii organismului ,mareste rezistenta la eforturi,ajutand la reducerea oboselii.De retinut ca bobul de mazare verde are actiune diareica.
MAZARICHEA
Prin continutul sau ,actioneaza asupra sistemului nervos.Ea poate intra in ratie pana a 20% ,desi unii columbofili introduc in ratie pana la 60-70 sau chiar 80%,dar in acest caz cu borceag,deci in amestec cu
grasime.Se va avea grija deosebita ca introducerea acesteia in ratie sa se faca treptat ,cantitatile majorandu-se saptamanal.Introdusa in ratie fara pregatirea tubului digestiv,mazarichea produce tulburari intestinale ;fecalele devin vascoase,cleioase,urat mirositoare. NU se recomanda in hrana porumbeilor tineri ,intrucat uneori produce congestii intestinale.
Soia
Desi foarte bogata in proteine ,nu se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor ,intrucat poate produce tulburari manifestate prin schiopaturi ,ologeala etc..
LINTEA
Are o valoare nutritive ridicata :30-32% proteine ,fiind si destul de bogata in saruri minerale(calciu, fosfor, fier asimilabil etc).Se poate introduce in ratie in cantitate de 5-10% ,avand actiune de inviorare a porumbeilor obositi.
OLEAGINOASE
Nutreturile mai bogate in lipide sunt semintele oleaginoase;ele contin aproximativ 34,2% lipide, 24,3% proteine,22,55 substante extractive neazotate (in care intra si glucidele) si vitamina A .Dintre acestea amintim semintele de canepa ,in ,floareasoarelui si rapita.
Semintele de oleaginoase se recomanda sa se administreze in deosebi in timpul neparlirii ,avand actiune de stimulare a cresterii penelor ,fapt care ajuta la scurtarea perioadei respective. Datorita actiunii favorabile asupra cresterii penelor ,aceste seminte se dau in amestec ,in perioada premergatoare participarii la expozitii ,conferind penelor un luciu frumos. Ele stimuleaza ouatul si maresc procentul de fecunditate si ecloziune. Au usor effect laxativ, drept pentru care se administreaza si ca depurative. Aceste seminte pot intra in ratie in proportie de 5-7%,cunoscand ca excesul lor poate produce ,mai ales vara anumite tulburari :indispozitie, febra, congestia ficatului ; ca atare ,ele trebuie dozate foarte atent,in special in perioada concursurilor.
FLOAREA SOARELUI
Fiind foarte bogata in proteine si ulei ,cu continut de sulf usor asimilabil ,are actiune deosebit de favorabila in cresterea penelor ;ca atare, se recomanda ca in perioada naparlirii sa fie prezenta in ratie in proportie de 5-6%
RAPIŢA
Semintele acestei plante sunt utilizate in hrana porumbeilor pentru continutul bogat de calciu ,magneziu,acid fosforic,sulf asimilabil ,precum si in substante grase (cca 38%).In cantitati mici (3-5% din ratie) au effect stimulator ;invioreaza ,prin marirea activitatii diferitelor functii vitale.
RAPIŢA ROŞIE
Desi contine mai putin sulf si fosfor ,stimuleaza activitatea sistemului nervos si mareste forta de zbor ;se va da in cantitati mici:1/4 dintr-un degetar pe zi pe cap de porumbel,in amestec timp de 8-10 zile in perioada premergatoare zborurilor .Rapita ,fiind foarte hidrofila si mucegaind usor ,se va pastra in locuri uscate si in cantitati mici .
CÂNEPA
Semintele acestei plante plac foarte mult porumbeilor ,fiind bogate in substante proteice ,lipide si saruri minerale usor asimilabile;au actiune excitanta asupra instinctului genezic;se dau in ratie circa 3-5%.
MIEREA
Îmbunatateste ritmul cardiac, favorizând circulatia sanguina din artere. Mai îmbunatateste de asemenea fixarea calciului în oase. Mierea se da porumbeilor înainte si dupa cursa pentru a le spori energia. Pentru administrare, se amesteca o lingura de miere la doi litri de apa. Acest amestec se da porumbeilor de doua ori pe saptamâna. Trebuie totusi o atentie sporita la miere, caci depasirea dozei poate sa provoace diaree. La administrarea de miere, se poate adauga si putin suc de lamâie, caci acidul ascorbic creste rezistenta la boli.
OŢETUL DE MERE
Previne salmonella si tricomonaza. În cazul salmonellei, acidul acetic din otetul de mere omoara bacteriile din intestine ce provoaca aceasta bacterie.
În cazul tricomonazei, otetul scade PH-ul din intestine sub valoarea de 5.5, iar tricomonaza nu se mai poate dezvolta. Pentru administrare, se amesteca 20 ml de otet de mere cu 2 litri de apa. Acest amestec se da alternativ din doua în doua zile.
CEAPA
Are multe beneficii, unele din ele fiind prezentate aici:
Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal).
Diuretic puternic, dizolvant si eliminator al ureii si al clorurilor.
Antireumatismal
Antiscorbutic
Antiseptic si antiinfectios (antistafilococic: ceapa se comporta în privinta acestui microb ca un antibiotic: L. Binat).
Secretor, expectorant
Digestiv (ajuta în digestia fainoaselor).
Echilibrant glandular
Antisclerotic si antitrombozic
Afrodisiac(lucrari vechi, Hull Walton)
Hipoglicemiant
Antiscrofulos
Vermifug
Hipnotic usor
Curativ al pielii si al sistemului pilos.
Ceapa poate fi folosita pentru mentinerea sanatatii la porumbei, prin urmatoarele procese de preparare:
1. administrata in starea ei naturala (taiata marunt), oferita inaintea meselor;
2. sub forma de tinctura de ceapa;
3. sub forma de ceai;
4. sub forma de suc de ceapa.
De obicei este recomandat a se administra atat pe mancare, cat si in adapatori. In cea din urma, este bine ca apa sa nu stea la soare si caldura, mai mult de 12-24 ore, pentru ca fermenteaza. Ca doza este de preferat 2 linguri la 3-5 litri.
VARZA
Acest aliment atat de comun pentru noi are calitati ce sunt cunoscute inca din antichitate, ea fiind considerata la un moment dat un adevarat panaceu.
Calitatile sale sunt de necontestat, astfel ca varza poate fi folosita cu succes in prevenirea si tratarea unui numar extrem de mare de boli, ea fiind o adevarata farmacie naturala.
Ea este bogata in special in provitamina A, vitaminele C si E si in fibre, elemente care asigura sanatatea celulelor.
Din pacate insa, multi o acuza de provocarea unor tulburari digestive la porumbei. Insa pot spuna ca problemele digestive, apar in urma consumului exagerat de varza, mai ales, daca este asociata cu apa.
Varza este o leguma foarte putin calorica, ea avand in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs.
Glucidele, care furnizeaza o parte din calorii, sunt constituite in primul rand din pentosan, glucide partial asimilabile.
In afara de asta, ele mai contin zaharoza, glucoza si fructoza. Protidele, care completeaza aportul energetic, sunt prezente si ele la un nivel ridicat.
Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata, ea figurand printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sunt foile aflate la exterior).
Prin fierbere insa se pierde cam 30-40 la suta din continutul de vitamina C.
Varza este de asemenea foarte bogata in vitamina E: 2-7 mg la 100 g, ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma, 200 de grame de varza consumate zilnic acoperind necesarul zilnic de vitamina E.
Vitaminele din grupa B sunt si ele foarte bine reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adica toate cele care constituie grupa anticanceroasa. Continutul in minerale este si el foarte bine reprezentat: calciu, magneziu, fier, la fel si cel in oligoelemente: iod, cupru, mangan, sulf. Fibrele alimentare sunt abundente, fiind compuse in majoritate din celuloza si hemiceluloza, ceea ce explica si anumite intolerante intestinale.
Modul de preparare a verzei poate inlatura insa aceste efecte. Fibrele alimentare sunt capabile sa stimuleze intestinul si sa previna constipatia.
Varza este un aliment alcalinizant nutritiv, energetic, remineralizant si tonifiant si este preferabil sa se manance in stare cruda, pentru a i se pastra intacte proprietatile.
Caracteristici:
Prezinta proprietati dezinfectante si cicatrizante la nivelul tesuturilor
Favorizeaza metabolismul glucidelor si absorbtia oxigenului in celule
Indicatii terapeutice generale gratie continutului sau bogat in vitamine, saruri minerale si clorofila, varza restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de hematii (in special varza alba).
De aceea varza este recomandata in Astenii, Imbatrinire prematura la porumbei, Demineralizari, Inflamatii si infectii intestinale.
Varza este indicata in alimentatia porumbeilor in toate perioadele anului.
Se foloseste ca atare, taiata marunt si administrata porumbeilor ca supliment alimentar.Este foarte buna combinata cu alte legume, exemplu: morcov,pastarnac, ceapa, usturoi etC.
USTUROIUL
Este o planta cu multiple calitati terapeutice cunoscute de multa vreme,avand o serie de efecte benefice pentru organism.Proprietatile sale nutritive sunt marcate in special de prezenta unor importante cantitati de vitamine,mai ales A,B1,B2,C , si a unor substante minerale utile printre care : fosfor,sulf,potasiu,iod,calciu,siliciu.
Usturoiul il puteti folosi in crescatoria dumneavoastra tot timpul anului! Usturoiul este un vermifid,fortifiant,laxativ,diuretic,antiseptic,bactericid,tonic muscular,detoxifiant,are efect antihelmintic si afrodiziac.
Daca un porumbel sta trist si nu prea mananca,dati-i timp de 3-4 zile pe cioc cateva bucatele de usturoi.
Pentru efective mari de porumbei,unde nu se poate administra individiual,pe cioc,cateva bucatele de usturoi,se pun la macerat intr-un litru de apa,pentru 7-10 zile,cativa catei de usturoi,pisati
bine.Se obtine o solutie concentrata.Din aceasta solutie se pune o lingura la un litru de apa. In functie de cantitatea de apa pe care preconizam ca o vor consuma porumbeii,ajustam portia.
Cu ajutorul “instrumentelor” naturii,care sunt la dispozitia noastra,avem un aliat puternic,USTUROIUL,care se poate administra in perioada naparlirii,iarna si in timpul concursurilor.
Administrarea o data(sau de 2 ori) pe saptamana a usturoiului,ne poate scuti de multe neplaceri.
